oricând şi oriunde călătorii sentimentale

"Trăiseră destul împreună ca să-şi dea seama că dragostea era dragoste oricând şi oriunde,dar cu atât mai intensă cu cât se apropia de moarte."
am găsit acest citat pe coperta a 4a din Dragostea în vremea holerei.nu ştiu dacă îmi place marquez,nu cred.nu am reuşit să îl pot citi până la capăt.
însă fraza de mai sus cred că-mi exprimă viziunea idealistă despre dragoste.că e dragoste oricând şi oriunde.că timpul rezolvă orice,că sentimentele rămân oriunde ar fi oamenii.
discuţia de ieri după amiază cu V ne a făcut să realizăm că există oameni în viaţa noastră pe care nu putem să încetăm să îi iubim,din motive diverse şi inexplicabile.sunt oameni care ne rănesc,dar care rămân speciali.oameni pe care îi vrem pentru totdeauna.oameni care ne fac rău şi bine.
şi sunt de asemenea oameni pe care nu îi putem iubi aşa cum vor ei.sau cum ar avea nevoie.
simt că vreau să spun multe.simt că vreau să scriu mult.nu ştiu de ce ,însă prefer tăcerea în care caut.
abia aştept să plec.şi să mă descopăr.